apele-continentale

Apele continentale

[dropcap type=”1″]D[/dropcap]oar 2.8% din totalul apei din hidrosferă se găsește pe continente sub forma lacurilor, râurilor, apelor subterane sau a gheții de pe munți. Spre deosebire de apa salină, cea continentală este dulce, conținând însă o serie de substanțe din sol, din atmosferă sau din procesul metabolic al animalelor sau al oamenilor.

Apa continentală se împarte în două categorii: apa de suprafață și apa subterană. Apa de suprafață se formează din precipitațiile din atmosferă sub forma ploii, a grindinei sau a gheții, fie din ieșirea la suprafață a apei subterane sau din topirea ghețarilor.

Pe căi diferite, apa curge în lacuri sau în oceane, unde, în cele din urmă. se evaporă. Apa subterană se formează din infiltrarea apei de suprafață în sol.

ploaia-factor-important-apa-de-suprafata
Ploaia, Factor Important în Formarea Apei de Suprafață


Apa subterană. Atunci când apa de suprafață se infiltrează în sol, se formează un râu subteran. Cantitatea de apă care se infiltrează este influențată de compoziția subsolului, iar acesta, la rândul lui, de gradul de porozitate și permeabilitate.

circuitul-apei-subterane
Circuitul Apei Subterane

Porozitatea desemnează spațiul liber dintre pietre: cu cât o rocă este mai poroasă, cu atât poate fi înmagazinată mai multă apă. Prin permeabilitate se înțelege proprietatea unei roci de a înmagazina sau de a ceda apă.

Dacă o rocă este poroasă, fără însă ca porii să se învecineze, atunci nici aceasta nu permite trecerea apei. Lutul este, de exemplu, un material foarte poros, având însă o permeabilitate foarte redusă.

Stratul acvifer este acela care înmagazinează apa freatică. Limita superioară a stratului acvifer se numește limita freatică sau nivelul apei freatice. În prezent, penuria de apă a condus și la utilizarea rezervoarelor de apă subterană.

Published by

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *