trubaduri

Trubadurii și menestrelii

Epopeile eroice din Evul Mediu. Una dintre formele de exprimare ale literaturii epice din Evul Mediu a fost epica eroică, alcătuită din poeme ample despre evenimentele glorioase din trecut. Poporul care nu ştia să citească ajun­gea în acest fel să îşi cunoască istoria ţării prin intermediul unor texte îmbogăţite cu ficţiune şi legende. Lucrările erau recitate de menestreli, care modificau diferite pasaje ale poemelor în funcţie de dispoziţia publicului. Din acest motiv, ele sunt considerate a fi opere comune şi nu sunt atribuite unor anumiţi autori. Cele mai importan­te creaţii sunt Cântecul Nibelungilor, care a luat naştere în regiunea dintre Passau şi Viena, Cânte­cul lui Roland, în Franţa, şi El Cantar de Mio Cid (În traducere aproximativă: Cântecul Cidului), în Spania. Toate au apărut între secolele al Xl-lea şi al XIII-lea.

Cântecul Nibelungilor. Cea mai renumită operă a epicii medievale germane este Cântecul Nibelungilor, scrisă în limba germană medievală elevată, versiunea sa finală datând din jurul anului 1204. Ea porneşte de la legendele Nibelungilor din perioada migraţiei popoarelor germanice, cum ar fi cearta din casa merovingienilor între Brunhilda şi Fredegunda şi nunta dintre Atilla, regele hunilor (Etzel) şi fiica princi­pelui germanic, Ildiko. Deseori comparată cu Iliada lui Homer – chiar şi de Goethe – aceasta operă în versuri prezintă o poveste de dragoste însoţită de acte de răzbunare îngrozitoare. În prima parte a lucrării împărţite în 39 de Aventiuren (aventuri sau capitole), eroul Siegfried – aparent invincibil în urma îmbăierii în sângele dragonului – o curtează pe frumoasa prinţesă Kriemhilda, şi tot el o câştigă pentru regele Gunther şi pe Brunhilda, cu ajutorul unei mantii care îi conferea invizibilitate. Cea de-a doua parte prezintă sfârşitul burgunzilor la curtea lui Etzel, prin care Kriemhilda răzbună uciderea primului ei soţ.

Cântecul lui Roland. Aşa cum este tipic pen­tru acest stil literar, povestea se bazează pe un fapt istoric. În anul 778, bascii au atacat armata lui Carol cel Mare în timp ce mărşăluia prin pasul de la Roncevalles. Timp de trei secole au circulat o multitudine de variante orale des­pre întâmplările de atunci, până când un poet s-a decis să ordoneze toate aceste elemente într-o unică operă, care însă nu a mai corespuns evenimentelor reale. Personajele au fost idea­lizate până la extrem: Carol cel Mare este de o măreţie supraumană, loialul şi curajosul Roland apare prezentat în contrast cu disciplinatul şi discretul Olivier, nobilul cu inimă bună Ganelon devine la sfârşit trădător, iar episcopul Turpin este şi un luptător. Cântecul lui Roland cuprinde în total 4.002 versuri şi 291 de tirade (grupe formate din zece silabe, care sunt lega­te printr-un acord).

Published by

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *